Rateu Străzi pustii se împreună, Ca-ntr-un vodevil, sub lună, Ne iubim în vechiul parc, Crapă buzele și ard, Frunzele sunt suflete, Frunzele sunt scutece, Sfinți suntem fără sfințire, Ești mirare, eu sunt mire, Astragal și hyacint, Antracit preafericit, Trap mărunt, un trip secund, Zborul meu căzu-n ocean, Eu eram în Astrahan, Salt în timp , în spațiul rar, Din Chicago-n Krasnodar, Erai crimă, eu sunt Grimm, Vin la tine mai intim, Mai tomnatic, suferind, După o noapte, mă alint. Woman, recognizes voice? See my girls and see my boys. PS. Nu chibzui nimic, adevărul este doar o părere. Lumea se bazează pe iluzii, pe autonegare și altele. Trăiește, nu șovăi, există înțelepți și la casa de nebuni. … Nici faptele și nici gândurile altora nu ți se potrivesc. Nu există bucurie fără suferință, dar există suferință și atât. Totul trece numai tu rămâi același, deși crezi că te schimbi. Oricine se consideră nevinovat, dar nu este. Când cauți adevărul, leagă-te la ochi. În libertate nu există autoritate. Nici un cuvânt nu dă lapte și pâine. Când te rupi de realitate, trăiești un vis absolut, dar cine știe cum se termină? Adevărul absolut e mut și surd, degeaba strigi. Ce cale trebuie să alegem? Calea care duce undeva. Nu fi virtuos, te costă, dar și păcatul te costă. Învățătura nu face lumea mai bună, nici mai rea. Puterea este mereu împotriva omeniei. Când nu se mai înțelege nimic , vine un înțelept și spune ceva absurd. Cine spune că noi am ieșit din Evul Mediu? Unii nu au ieșit nici din Era primitivă. Visul săracului este de a deveni bogat, dar bogatul la ce visează? Matematica este singurul domeniu care nu cunoaște ura. Sinceritatea absolută poate duce la crimă. Consideră orice mișcare ca pe un exercițiu fizic. Și altele. BMM

Rateu

 

Străzi pustii se împreună,

Ca-ntr-un vodevil, sub lună,

Ne iubim în vechiul parc,

Crapă buzele și ard,

Frunzele sunt suflete,

Frunzele sunt scutece,

Sfinți suntem fără sfințire,

Ești mirare, eu sunt mire,

Astragal și hyacint,

Antracit preafericit,

Trap mărunt, un trip secund,

Zborul meu căzu-n ocean,

Eu eram în Astrahan,

Salt în timp , în spațiul rar,

Din Chicago-n Krasnodar,

Erai crimă, eu sunt Grimm,

Vin la tine mai intim,

Mai tomnatic, suferind,

După o noapte, mă alint.

Woman, recognizes voice?

See my girls and see my boys.

  1. Nu chibzui nimic, adevărul este doar o părere.

Lumea se bazează pe iluzii, pe autonegare și altele.

Trăiește, nu șovăi, există înțelepți și la casa de nebuni. …

Nici faptele și nici gândurile altora nu ți se potrivesc.

Nu există bucurie fără suferință, dar există suferință și atât.

Totul trece numai tu rămâi același, deși crezi că te schimbi.

Oricine se consideră nevinovat, dar nu este.

Când cauți adevărul, leagă-te la ochi.

În libertate nu există autoritate.

Nici un cuvânt nu dă lapte și pâine.

Când te rupi de realitate, trăiești un vis absolut, dar cine știe cum se termină?

Adevărul absolut e mut și surd, degeaba strigi.

Ce cale trebuie să alegem? Calea care duce undeva.

Nu fi virtuos, te costă, dar și păcatul te costă.

Învățătura nu face lumea mai bună, nici mai rea.

Puterea este mereu împotriva omeniei.

Când nu se mai înțelege nimic , vine un înțelept și spune ceva absurd.

Cine spune că noi am ieșit din Evul Mediu? Unii nu au ieșit nici din Era primitivă.

Visul săracului este de a deveni bogat, dar bogatul la ce visează?

Matematica este singurul domeniu care nu cunoaște ura.

Sinceritatea absolută poate duce la crimă.

Consideră orice mișcare ca pe un exercițiu fizic.

Și altele.

BMM

 

 

 

Anunțuri

Psiho-poetica Râsul nu răsună, ochii strălucesc, Copiii și câinii au un fel special de a privi, Plâng fie cu lacrimi, fie fără, A trecut paracliserul fără o vorbă, Un poet a fost ucis de proprii camarazi de gherilă, Mass media sunt pline de sânge nestors, Adevăratele experiențe se fac în conștiință, În magazie a crescut un palmier pitic, Viața s-a încheiat la cămașă, și-a pus o cravată , s-a dus la locul execuției, și… Mormântul unui nou gând. Frigul are şi el gură, ca şi foamea. Morţii devin şi ei neliniştiţi. Uneori ironici. În pământ este multă iubire, nu o vedeţi, este iarba. Viaţa nu este o închisoare, poezia nu este o închisoare, Dar gândul tău poate fi oricând aşa ceva. BMM PS. Genetic Modificăm orice, vino neamule. Insomnia nu este încă moartea. Nico și Tina, spirulina. Para cu Noie. Kate cea tonică. Tipohondrie. Închide strâns ochii, pune lacăt și gata. Buzele , da, le țuguiești, ei și? Treci peste față cu un șervețel înmuiat în lapte de lupoaică. O saltea, o măsuță de scris. Stăteam în fața ferestrei, ramele erau scorojite, pe față îmi cădea o lumină inertă. Geamul se transformă în gheață. Submarinul porni în mare viteză, era subțire cât un cre…ion. Dar între dragoste și ură văd colții rupți, despicătură. Ce facem cu trei existențe? Zdrențe jalnice. Ghilotinat e miezul îndeajuns. Stranie liniște ce nu se termină. Omul are mai multe vieți, dar una este reală, celelalte sunt virtuale. Dacă nu faci nimic în viața reală, în viețile virtuale vei face și mai puțin. E o îmbulzeală de genii pe aici, de nu poți strecura nici o glumă. Toți sunt preocupați de postumitate sau de glorie pământească. Aproape toți. Unii scriu cu peniță subțire de sare și sângele de pe sticlă.Alții se despoaie, vai, părinții nu sunt acasă. Altul mânjește pereții cu nămolul filosofiei vâscoase. Eu ce să fac? Stau într-un colț, mângâi câinele inspirației mele, mârâie bietul de el, scoate un scâncet de spaimă. Ce să mai muște? Dinți nu mai are, numai o inimă, și aia bolnavă. Plec cu el la plimbare, poate că am noroc , mă întâlnesc cu Nichita, cu Whitman, cu Țichindeal Gură de Aur. Cade o frunză, tu plângi. Se topește un fulg de zăpadă, tu plângi. Moare un fluture, plângi. Statisticile spun că zilnic mor sute de mii de oameni de boli, de frig, de foame, de glonț, de mașină. Eu nu mai citesc, iubito, decât statistici. Nu mai scriu despre frunze și fulgi și fluturi. Să nu mai plângi niciodată, cad și eu ca o frunză. BORIS MARIAN

Psiho-poetica

 

Râsul nu răsună, ochii strălucesc,

Copiii și câinii au un fel special de a privi,

Plâng fie cu lacrimi, fie fără,

A trecut paracliserul fără o vorbă,

Un poet a fost ucis de proprii camarazi de gherilă,

Mass media sunt pline de sânge nestors,

Adevăratele experiențe se fac în conștiință,

În magazie a crescut un palmier pitic,

Viața s-a încheiat la cămașă, și-a pus o cravată ,

s-a dus la locul execuției, și…

Mormântul unui nou gând.

Frigul are şi el gură, ca şi foamea.

Morţii devin şi ei neliniştiţi. Uneori ironici.

În pământ este multă iubire, nu o vedeţi, este iarba.

Viaţa nu este o închisoare, poezia nu este o închisoare,

Dar gândul tău poate fi oricând aşa ceva.

BMM

  1. Genetic Modificăm orice, vino neamule. Insomnia nu este încă moartea. Nico și Tina, spirulina. Para cu Noie. Kate cea tonică. Tipohondrie. Închide strâns ochii, pune lacăt și gata. Buzele , da, le țuguiești, ei și? Treci peste față cu un șervețel înmuiat în lapte de lupoaică. O saltea, o măsuță de scris. Stăteam în fața ferestrei, ramele erau scorojite, pe față îmi cădea o lumină inertă. Geamul se transformă în gheață. Submarinul porni în mare viteză, era subțire cât un cre…ion. Dar între dragoste și ură văd colții rupți, despicătură. Ce facem cu trei existențe? Zdrențe jalnice. Ghilotinat e miezul îndeajuns. Stranie liniște ce nu se termină. Omul are mai multe vieți, dar una este reală, celelalte sunt virtuale. Dacă nu faci nimic în viața reală, în viețile virtuale vei face și mai puțin. E o îmbulzeală de genii pe aici, de nu poți strecura nici o glumă. Toți sunt preocupați de postumitate sau de glorie pământească. Aproape toți. Unii scriu cu peniță subțire de sare și sângele de pe sticlă.Alții se despoaie, vai, părinții nu sunt acasă. Altul mânjește pereții cu nămolul filosofiei vâscoase. Eu ce să fac? Stau într-un colț, mângâi câinele inspirației mele, mârâie bietul de el, scoate un scâncet de spaimă. Ce să mai muște? Dinți nu mai are, numai o inimă, și aia bolnavă. Plec cu el la plimbare, poate că am noroc , mă întâlnesc cu Nichita, cu Whitman, cu Țichindeal Gură de Aur. Cade o frunză, tu plângi. Se topește un fulg de zăpadă, tu plângi. Moare un fluture, plângi. Statisticile spun că zilnic mor sute de mii de oameni de boli, de frig, de foame, de glonț, de mașină. Eu nu mai citesc, iubito, decât statistici. Nu mai scriu despre frunze și fulgi și fluturi. Să nu mai plângi niciodată, cad și eu ca o frunză. BORIS MARIAN