Rateu Străzi pustii se împreună, Ca-ntr-un vodevil, sub lună, Ne iubim în vechiul parc, Crapă buzele și ard, Frunzele sunt suflete, Frunzele sunt scutece, Sfinți suntem fără sfințire, Ești mirare, eu sunt mire, Astragal și hyacint, Antracit preafericit, Trap mărunt, un trip secund, Zborul meu căzu-n ocean, Eu eram în Astrahan, Salt în timp , în spațiul rar, Din Chicago-n Krasnodar, Erai crimă, eu sunt Grimm, Vin la tine mai intim, Mai tomnatic, suferind, După o noapte, mă alint. Woman, recognizes voice? See my girls and see my boys. PS. Nu chibzui nimic, adevărul este doar o părere. Lumea se bazează pe iluzii, pe autonegare și altele. Trăiește, nu șovăi, există înțelepți și la casa de nebuni. … Nici faptele și nici gândurile altora nu ți se potrivesc. Nu există bucurie fără suferință, dar există suferință și atât. Totul trece numai tu rămâi același, deși crezi că te schimbi. Oricine se consideră nevinovat, dar nu este. Când cauți adevărul, leagă-te la ochi. În libertate nu există autoritate. Nici un cuvânt nu dă lapte și pâine. Când te rupi de realitate, trăiești un vis absolut, dar cine știe cum se termină? Adevărul absolut e mut și surd, degeaba strigi. Ce cale trebuie să alegem? Calea care duce undeva. Nu fi virtuos, te costă, dar și păcatul te costă. Învățătura nu face lumea mai bună, nici mai rea. Puterea este mereu împotriva omeniei. Când nu se mai înțelege nimic , vine un înțelept și spune ceva absurd. Cine spune că noi am ieșit din Evul Mediu? Unii nu au ieșit nici din Era primitivă. Visul săracului este de a deveni bogat, dar bogatul la ce visează? Matematica este singurul domeniu care nu cunoaște ura. Sinceritatea absolută poate duce la crimă. Consideră orice mișcare ca pe un exercițiu fizic. Și altele. BMM

Rateu

 

Străzi pustii se împreună,

Ca-ntr-un vodevil, sub lună,

Ne iubim în vechiul parc,

Crapă buzele și ard,

Frunzele sunt suflete,

Frunzele sunt scutece,

Sfinți suntem fără sfințire,

Ești mirare, eu sunt mire,

Astragal și hyacint,

Antracit preafericit,

Trap mărunt, un trip secund,

Zborul meu căzu-n ocean,

Eu eram în Astrahan,

Salt în timp , în spațiul rar,

Din Chicago-n Krasnodar,

Erai crimă, eu sunt Grimm,

Vin la tine mai intim,

Mai tomnatic, suferind,

După o noapte, mă alint.

Woman, recognizes voice?

See my girls and see my boys.

  1. Nu chibzui nimic, adevărul este doar o părere.

Lumea se bazează pe iluzii, pe autonegare și altele.

Trăiește, nu șovăi, există înțelepți și la casa de nebuni. …

Nici faptele și nici gândurile altora nu ți se potrivesc.

Nu există bucurie fără suferință, dar există suferință și atât.

Totul trece numai tu rămâi același, deși crezi că te schimbi.

Oricine se consideră nevinovat, dar nu este.

Când cauți adevărul, leagă-te la ochi.

În libertate nu există autoritate.

Nici un cuvânt nu dă lapte și pâine.

Când te rupi de realitate, trăiești un vis absolut, dar cine știe cum se termină?

Adevărul absolut e mut și surd, degeaba strigi.

Ce cale trebuie să alegem? Calea care duce undeva.

Nu fi virtuos, te costă, dar și păcatul te costă.

Învățătura nu face lumea mai bună, nici mai rea.

Puterea este mereu împotriva omeniei.

Când nu se mai înțelege nimic , vine un înțelept și spune ceva absurd.

Cine spune că noi am ieșit din Evul Mediu? Unii nu au ieșit nici din Era primitivă.

Visul săracului este de a deveni bogat, dar bogatul la ce visează?

Matematica este singurul domeniu care nu cunoaște ura.

Sinceritatea absolută poate duce la crimă.

Consideră orice mișcare ca pe un exercițiu fizic.

Și altele.

BMM

 

 

 

Anunțuri

Psiho-poetica Râsul nu răsună, ochii strălucesc, Copiii și câinii au un fel special de a privi, Plâng fie cu lacrimi, fie fără, A trecut paracliserul fără o vorbă, Un poet a fost ucis de proprii camarazi de gherilă, Mass media sunt pline de sânge nestors, Adevăratele experiențe se fac în conștiință, În magazie a crescut un palmier pitic, Viața s-a încheiat la cămașă, și-a pus o cravată , s-a dus la locul execuției, și… Mormântul unui nou gând. Frigul are şi el gură, ca şi foamea. Morţii devin şi ei neliniştiţi. Uneori ironici. În pământ este multă iubire, nu o vedeţi, este iarba. Viaţa nu este o închisoare, poezia nu este o închisoare, Dar gândul tău poate fi oricând aşa ceva. BMM PS. Genetic Modificăm orice, vino neamule. Insomnia nu este încă moartea. Nico și Tina, spirulina. Para cu Noie. Kate cea tonică. Tipohondrie. Închide strâns ochii, pune lacăt și gata. Buzele , da, le țuguiești, ei și? Treci peste față cu un șervețel înmuiat în lapte de lupoaică. O saltea, o măsuță de scris. Stăteam în fața ferestrei, ramele erau scorojite, pe față îmi cădea o lumină inertă. Geamul se transformă în gheață. Submarinul porni în mare viteză, era subțire cât un cre…ion. Dar între dragoste și ură văd colții rupți, despicătură. Ce facem cu trei existențe? Zdrențe jalnice. Ghilotinat e miezul îndeajuns. Stranie liniște ce nu se termină. Omul are mai multe vieți, dar una este reală, celelalte sunt virtuale. Dacă nu faci nimic în viața reală, în viețile virtuale vei face și mai puțin. E o îmbulzeală de genii pe aici, de nu poți strecura nici o glumă. Toți sunt preocupați de postumitate sau de glorie pământească. Aproape toți. Unii scriu cu peniță subțire de sare și sângele de pe sticlă.Alții se despoaie, vai, părinții nu sunt acasă. Altul mânjește pereții cu nămolul filosofiei vâscoase. Eu ce să fac? Stau într-un colț, mângâi câinele inspirației mele, mârâie bietul de el, scoate un scâncet de spaimă. Ce să mai muște? Dinți nu mai are, numai o inimă, și aia bolnavă. Plec cu el la plimbare, poate că am noroc , mă întâlnesc cu Nichita, cu Whitman, cu Țichindeal Gură de Aur. Cade o frunză, tu plângi. Se topește un fulg de zăpadă, tu plângi. Moare un fluture, plângi. Statisticile spun că zilnic mor sute de mii de oameni de boli, de frig, de foame, de glonț, de mașină. Eu nu mai citesc, iubito, decât statistici. Nu mai scriu despre frunze și fulgi și fluturi. Să nu mai plângi niciodată, cad și eu ca o frunză. BORIS MARIAN

Psiho-poetica

 

Râsul nu răsună, ochii strălucesc,

Copiii și câinii au un fel special de a privi,

Plâng fie cu lacrimi, fie fără,

A trecut paracliserul fără o vorbă,

Un poet a fost ucis de proprii camarazi de gherilă,

Mass media sunt pline de sânge nestors,

Adevăratele experiențe se fac în conștiință,

În magazie a crescut un palmier pitic,

Viața s-a încheiat la cămașă, și-a pus o cravată ,

s-a dus la locul execuției, și…

Mormântul unui nou gând.

Frigul are şi el gură, ca şi foamea.

Morţii devin şi ei neliniştiţi. Uneori ironici.

În pământ este multă iubire, nu o vedeţi, este iarba.

Viaţa nu este o închisoare, poezia nu este o închisoare,

Dar gândul tău poate fi oricând aşa ceva.

BMM

  1. Genetic Modificăm orice, vino neamule. Insomnia nu este încă moartea. Nico și Tina, spirulina. Para cu Noie. Kate cea tonică. Tipohondrie. Închide strâns ochii, pune lacăt și gata. Buzele , da, le țuguiești, ei și? Treci peste față cu un șervețel înmuiat în lapte de lupoaică. O saltea, o măsuță de scris. Stăteam în fața ferestrei, ramele erau scorojite, pe față îmi cădea o lumină inertă. Geamul se transformă în gheață. Submarinul porni în mare viteză, era subțire cât un cre…ion. Dar între dragoste și ură văd colții rupți, despicătură. Ce facem cu trei existențe? Zdrențe jalnice. Ghilotinat e miezul îndeajuns. Stranie liniște ce nu se termină. Omul are mai multe vieți, dar una este reală, celelalte sunt virtuale. Dacă nu faci nimic în viața reală, în viețile virtuale vei face și mai puțin. E o îmbulzeală de genii pe aici, de nu poți strecura nici o glumă. Toți sunt preocupați de postumitate sau de glorie pământească. Aproape toți. Unii scriu cu peniță subțire de sare și sângele de pe sticlă.Alții se despoaie, vai, părinții nu sunt acasă. Altul mânjește pereții cu nămolul filosofiei vâscoase. Eu ce să fac? Stau într-un colț, mângâi câinele inspirației mele, mârâie bietul de el, scoate un scâncet de spaimă. Ce să mai muște? Dinți nu mai are, numai o inimă, și aia bolnavă. Plec cu el la plimbare, poate că am noroc , mă întâlnesc cu Nichita, cu Whitman, cu Țichindeal Gură de Aur. Cade o frunză, tu plângi. Se topește un fulg de zăpadă, tu plângi. Moare un fluture, plângi. Statisticile spun că zilnic mor sute de mii de oameni de boli, de frig, de foame, de glonț, de mașină. Eu nu mai citesc, iubito, decât statistici. Nu mai scriu despre frunze și fulgi și fluturi. Să nu mai plângi niciodată, cad și eu ca o frunză. BORIS MARIAN

 

 

Casa mea ezoterică

Casa mea ezoterică

 

Casa mea ezoterică e bântuită de  umbre,

Unele râd din senin, altele gem a moarte,

Lumini, culori sângerii, o cochilie mă invită s-o locuiesc,

Iubesc esențele tari, cele care îți întunecă rațiunea,

Un pește cu aripioare verzi plutește prin aer, de parcă ar fi în acvariu,

Spiritul rebel ia forma unei pisici albe, de Angora,

Nu poți trăi cu o singură eroare, ai nevoie de mai multe,

Ce știe criticul cu ochelari de cal?

Cum mi-a venit scrisul? Ca un fluture în plină iarnă,

Apoi s-a așezat în cămin și a aprins focul.

Un fulger nu poate să țină mai mult de două secunde,

Totuși e o viață.

BMM

Yeats

Yeats

 

Dacă aș fi un nor sau dantelă,

Dacă aș fi o lumina aurie,

Dacă aș fi  întuneric albastru,

Noțile toate ar fi sicrie.

M-aș risipi sub picioarele tale,

Aș risipi versuri și glume,

Dar, cine știe, le-auzi, tu, oare?

Cine spre Paradis să ne-ndrume?

BMM

Evadare

Evadare

 

Câmpul îți înghite trupul  cu un sărut măreț,

Eu sunt plopul ce te-a iubit cândva,

Un corb ne face smne disperate,

Mai scriem cu coasa subțire două, trei rânduri,

Ne iubea și pământul, dar ne era teamă,

Am evadat împreună într-un pluton de cocori,

Nu te mai cunoșteam, erai corina, irina, desdemona,

Nu știu, dar mi-a făcut Faust cu ochiul, îmi spuse,

Mefisto e cu evidența, de el nu scăpați,

În iad puteți continua orice iubire.

BMM

Azi am întâlnit

Azi am întâlnit

 

Azi am întâlnit un om deștept,

Nu este vorba despre mine,

Avea fustă, ei și?

Montmirail, mult mă mirai.

Ia-l în car și  pe  Rene Char,

Spada cântării păzește  patul trist,

Pe șosea, căruța se îneacă în șuvoiul sclavilor,

Ikkemotubbe îl chema pe răzvrătit,

Mâine vor fi multe   spânzurători în funcțiune,

Așteptând flămânde, făcând cu ochiul,

A da osul nu este frumos,nici sănătos, nici nobil,

Nici ignobil, mă plimbam pe bulevardul New Age,

Acolo poți scuipa și să ragi, acolo nu vin săraci, destul

Supărat-ai Codul Fudul. Dragoste versus stres, disperare,

Completează acum noi formulare, ai un furuncul, faci o petiție,

Vine în grabă un pâlc de poliție. Ai tu un foc interior, nestins,

Tace ori sfârâie neatins, eu am văzut cum arunci după ușă

Bulgări și flori de cenușă. Lipsește endorphina, așa e,

O măslină-ți trimite domn Nae, faci un flash-back, nu știi ce este?

Tu ai să-l vezi pe naiba-n poveste. Vine Murphy, văr cu Mefistă,

Te învață figuri, față tristă, iar la noapte visezi revoluții,

Nu lăsa pe cearșafuri poluții.a

PS.Opusă și valului,

Aleanul aleanului,

Trimite-un texticul,

Plimbare cu bricul,

Toți îngâmfații

Speriați de gealații,

De urlă Galații,

Ce cheltuie wații,

Că fecioria

Visa preeria,

Frumosă femeie

Din vremuri ahee,

Capela Sixtină

o ține-n lumină,

nevinovată

și dezbrăcată.

Eu o pictez,

Eu o mulez,

Eu o sculptez

Până la miez.

Lumea de-Apoi

Ne prinde tot goi,

Eva, Adam

In-vocați în van,

Îndoiți din spate

De multe păcate,

Vor scrie și ei,

Acum prichindei,

Mult erau frumoși,

Ai noi bieți strămoși,

Noi v-am îndrăgit, ,

Voi ne-ați amăgit

Că fără iubire

Totu-i pieire.

Versuri –viața mea,

Cine cuvânta?

Inima curată,

Mult nevinovată,

Umblu tot desculț,

Ca Rabi Yeshua

Am să fac Teshuva.

 

 

BORIS MARIAN

O introducere

O introducere

 

Viața este o jimblă, e simplă,

Singură chemi năpasta, Iocasta,

Este o suferință? O fericire? Dă-mi de știre.

Din interior începe totul, lăsăm siropul.

Ochiul Magic te privește și pe tine.

Pui preț pe viață? Bine faci. Not too much.

Strigăm cu toții – dreptate, dar cine o dă pe gratis?

Madame Pythia a murit de mult, fără a spune ceva.

A fost interogat câinele, bătut și îngropat de viu.

Nimeni nu a văzut capcana în care a căzut Pilat din Pont.

Toți suntem niște sisifi, unii mai filfizoni.

Păsări răzlețe ne fură gândurile, noi nu le putem păstra.

Popoarele seamănă cu râurile, toate se vor vărsa în marele Ocean.

Dsestinul navighează și fără noi.

BMM

 

 

 

Ce întâmplare?

__________________

Soarele – un pește prins în plasa clorofilei,

Precum femeia care prinde tot, în cale,

Struguri cuprinși de flăcări dulci, poți cuvânta

Între doi sâni cu două sfârcuri violacee?

Există prea adânci curenți fierbinți

Precum în prima noapte ochii miresei de mirări surprinși.

Dar eu pornii spre mall cu mare avânt,

La ușă m-am zgâriat de –un cui, otravă,

Degetul pe loc mi s-a umflat,

Aud cum râde teroristu-n spate,

Am amețit, căzui într-un nămol,

Ce mirosea precum cadavrele de-o lună jumătate,

A izbucnit și un război local, în care mi-am pierdut

și mâna și piciorul, de nu mai pot nici scrie, nici iubi.

Cu asta s-a-ncheiat frumoasa mea duminică.

BORIS MARIAN